razvan jigorea & friends: the blog

Referitor la anuntul de acum citeva zile: poze de la vernisaj (Carmen Nistor), un intro al Alinei Andrei, si ce-i mai important, cartea insasi, html sau pdf.

[Chestie haioasa pentru finetobacco & ZeuS: comenteaza Andrei Pandele pe cafeneaua lui Dinu Lazar despre expozitie, si la un moment dat zice despre Matei, fiul lui Cosmin Bumbut: “Imposibil sa nu-l recunosti pe Bumbutz junior. 2 doamne tinere il inconjoara; mama cu grija si atentie. Cealalta, grijulie sa zambeasca avantajos in lumina, Andreea Raicu. Junele Bumbutz isi vede nestingherit de “treaba” si scutura vesel ghidonul.” N-ar fi primul care crede ca Anca e mama lui Matei. :-)]

În această toamnă urmează să apară cartea lui V.Voronin “Cauza mea”. Prin amabilitatea editurii “Comunistul” suntem în măsură să vă prezentăm cîteva spicuiri din ea.

“În principiu, moldoveanul poate să se acupleze cu reprezentantele oricărei naţiuni. Ceea ce îi este strict interzis moldoveanului şi se pedepseşte prin legea noastră dreaptă este nu doar acuplarea cu reprezentantele celei mai inferioare rase – româncele – ci şi orişice contacte cu ele. Chiar în timpul unei simple convorbiri cu un român (româncă) se produce o intensă, chiar dacă neobservată cu ochiul liber, poluare a rasei noastre, fapt ce nu poate fi tolerat şi admis în nici un caz.”

(Thanks, Livia.)

Saracu Heliade, sa vadă pagina asta, cred că s-ar supăra rău pe mine.

A collection of romanian recipes, traditional food or not, tastes good.
Ce nu pricep eu, de ce pune tanti aia enupar in răcituri. Nu am mai auzit, nu am mai văzut, şi nici nu cred că o să încerc prea iute.

Cateva carti pe care nu le-am inteles la prima citire. Le-am recitit, caci mi-au placut. M-a ajutat mult faptul ca scria in prefata ca sunt opere de fictiune.
Iata ca a aparut si un autor roman care ne propune un nou tip de societate. Pe autor il cheama dl. Dan Voiculescu (gasiti informatii despre acest domn distins, gramada, daca mai aveti colectsia Catavencu), cartii ii zice “Societatea Umanista”, da’ mai bine vedeti despre ce-i vorba in aceasta distopie umanista - un scurt articol despre carte, in ziarul Adevarul de azi. Cartea inca nu e postata pe net, mai avets putsintica rabdare.

Citits & va minunats ce le mai trece mai-marilor noshtri prin captele luminate.
ZIUA face o trecere in revista a viitorului de aur pe care il are tsara.
Cica, de ce nu s-ar alia toate institutiile romane care se ocupa cu “data gathering”, si, la o adica, de ce nu ar putea sa integreze in NATO douaj de meleoane de speoni, eftin !

Iaca un ghid pentru ceea ce priveste motive bune de a avea o discutie in contadictoriu. Si nu neaparat o “cearta cu strigaturi”, un joc poular maramuresean (recte, batuta), divortul, sau, pur si simplu 20 de ani de parnaie pentru crima de gradul unu.
Cititi motivele unui domn distins care s-a chinuit sa ne previna pe noi, ceilanti, fericitii ignoranti.

Acuma nu shtiu sigur, sunt doar poze, sau caricaturi ? Fotograful e timisoarean, pozele, creca si ele.

Vizionati si comentati fotomnezia lui Simion Ivanoschi.

• 250 g d’emmenthal
• 250 g de comté
• 200 g de beaufort
• 20 cl de vin blanc sec
• 10 cl de kirsch
• 1 gousse d’ail
• poivre
• 1 pain de campagne coupé en gros dés

Découpez les trois fromages en petits morceaux. Epluchez la gousse d’ail et frottez-en toute la surface intérieure du caquelon. Versez le vin blanc dedans. Posez le récipient sur feu doux. Ajoutez-y tous les fromages. Faites-les fondre en tournant sans cesse. Poivrez et ajoutez le kirsch. Mélangez.

Posez le caquelon à table sur un réchaud, afin de maintenir la fondue crémeuse. Chaque convive trempera dans le fromage un morceau de pain piqué au bout d’une longue fourchette.

[original] [google translation]

Little Johnny came into the kitchen where his mother was making dinner. His birthday was coming up and he thought this was a good time to tell his mother what he wanted: “Mom, I want a bike for my birthday.” Little Johnny was a bit of a troublemaker. He had gotten into trouble at school and at home. Johnny’s mother asked him if he thought he deserved to get a bike for his birthday. Little Johnny, of course, thought he did. Johnny’s mother, being a Christian woman, wanted him to reflect on his behaviour over the last year, and write a letter to God, and tell him why he deserved a bike for his birthday. Little Johnny stomped up the steps to his room and sat down to write God a letter.

LETTER 1.
Dear God,

Your friend,
Johnny

Johnny knew this wasn’t true. He had not been a very good boy this year, so he tore up the letter and started over.

LETTER 2.
Dear God,

Thank you,
Johnny.

Johnny knew this wasn’t true either. He tore up the letter and started again.

LETTER 3.
Dear God,

Your friend,
Johnny

Johnny knew he could not send this letter to God either he was very upset. He went downstairs and told his mother he wanted to go to church. Johnny’s mother thought her plan had worked because Johnny looked very sad. “Just be home in time for dinner,” his mother said. Johnny walked down the street to the church and up to the altar. He looked around to see if anyone was there. He picked up a statue of the Virgin Mary slipped it under his shirt and ran out of the church, down the street, into his house, and up to his room. He shut the door and sat down with a piece of paper and a pen and began to write his letter to God.

LETTER 4.
I’VE GOT YOUR MOM. IF YOU WANT TO SEE HER AGAIN, SEND THE BIKE.

Signed
YOU KNOW WHO

(Thanks, Gabi.)